Recent Posts

miercuri, 20 ianuarie 2010

Am învăţat o şmecherie de la ţigani

Sâmbătă am primit vizita unor cetăţeni de etnie rromă, din satul Zizin, cunoscuţi şi sub denumirea comună de ţigani. Pe unul dintre ei îl cheamă Alin, dar celuilalt nu i-am reţinut numele. Scopul descinderii celor doi la mine acasă a fost acela de a-mi tăia lemnele atât de necesare încălzirii casei în această perioadă destul de rece.
Oamenii s-au prezentat punctual la ora stabilită şi înarmaţi cu câte o drujbă s-au pus pe treabă. De-a lungul colaborării mele cu acesti cetăţeni, nu am vorbit niciodată cu ei la telefon. Pe principiul „nu sunaţi, ies eu din când în când”, oamenii trecea periodic pe la poarta mea să mă întrebe dacă am nevoie de ceva. În principal lemne sau servicii. Odată, unul dintre ei m-a sunat de pe un număr de telefon mobil, iar caâd am încercat să-l sun pentru o anume treabă ce nu suferea amânare, am constatat că telefonul era în permanenţă închis. Drept pentru care am renunţat la această formă de comunicare cu ei, convins fiind că era digitală nu şi-a pus amprenat pe acestă comunitate.
După vreo două ore de muncă, ţiganii mei şi-au terminat treaba. Am crezut de cuviinţă atunci că pe lângă bani, ar bine să-i cinstesc si cu câte un pahar de pălincă. Nu de alta, dar am fost mulţumit de cum s-au mişcat şi mai mult de atât, nici nu au făcut ca ţiganul să mai ceară ceva în plus.
Şi uite aşa, la un pahar de vorbă am afalt că în lumea asta digitală în care ne învârtim sunt atât de multe lucruri de care nu ştiam, pe care alţii, socotoţi de noi toţi o clasă socială inferioară le speculează şi le speculează bine.
Astfel, mi-a fost adus la cunoştinţă că cei doi ţigani au telefoane mobile. Şi au lunar 1000 de minute gratuit în reţea. Iar pentru asta plătesc 14 lei lunar. Condiţia este ca lună de lună să-şi cumpere tot o altă cartelă SIM cu număr la activarea căreia primesc din partea operatorului cele 1000 de minute pe care trebuie să le folosească în termen de 30 de zile. Aşa se face că periodic oamenii îşi schimbă numerele de telefon pentru a beneficia de promoţie. De sunat, nu prea are cine să-i sune. Mai important este să poată folosi ei telefonul. Iar pe cei la care au un interes îi sună lună de lună să le comunice noul număr de telefon.
Mai mult chiar, unul dintre ei are două telefoane. Unul cu un număr permanent, pe care îl ştie toată lumea şi pe care este sunat şi un altul, setat cu „număr ascuns” în care schimbă lunar cartela SIM pentru cele 1000 de minute. Trebuie să admit că o asemenea manevră nu mi-ar fi trecut prin cap. E drept că nu sunt un fidel observator al ofertelor companiilor de telefonie mobilă.
Şi am mai aflat încă un amănunt interesant...Nici unul dintre ei nu a terminat 4 clase. Amândoi sunt semianalfabeţi.

2 comentarii:

clau p spunea...

"n-au făcut ca țiganul..." - e o afirmație discriminatorie.. dar, na, țiganii n-au școală și (probabil??) nu știu să citească bloguri...

Răzvan, nu îți trebuie cine știe ce educație formală ca să te descurci în viața românească (e suficient să cunoști alfabetul și tabla înmulțirii). credeam că lucrul acesta îl știi deja.

Răzvan Popa spunea...

Da...afirmatia este discriminatorie. Toti avem o imagine mai mult sau mai putin preconceputa despre tigani si toti ii discriminam sub o forma sau alta.

Stiam ca nu trebuie sa fi foarte scolit pentru a te descurca, dar in baza ideilor preconcepute pe care le avem despre aceasta etnie, pe care o consideram inferioara noua, am fost oarecum mirat de perspicacitatea celor doi.