Recent Posts

miercuri, 11 ianuarie 2012

Cele cinci principii ale răului în administraţia Scripcaru

(Apel către braşoveni)

”Brașov, cel mai frumos oraș. Brașov, capitala verde. Braşovul, oraş de poveste.”

Dincolo de aceste sintagme de propagandă, Braşovul este un oraş guvernat în mod discreţionar şi autoritar de primarul George Scripcaru, vicepreşedinte la nivel naţional al PDL. Un oraş cu taxe mari, fără investitori, fără locuri de muncă, un oraş cu o administraţie profund coruptă, cu un sistem clientelar ce funcţionează pe bani publici doar pentru PDL. Braşovul este un oraş fără perspectivă, fără proiecte de anvergură, un oraş în care singurele investiţii sunt în asfalt, borduri şi flori.

După opt ani de mandat se poate constata că administraţia Scripcaru, bazată pe cinci principii ale răului funcţionează exclusiv în interesul său personal şi al celor care-i sunt apropiaţi.

1. CORUPŢIA. De la simplii pieţari la oameni de afaceri, toată lumea trebuie să plătească „zeciuiala” către persoane importante din administraţie. Chiar primarul Scripcaru este acuzat că a primit nu mai puţin de 30.000 de euro, mită pentru deschiderea unei pieţe. Şeful OPC Braşov, Ionel Spătaru a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru că a luat mită 60.000 de euro pentru redeschiderea unei pieţe de en gros din Braşov. Un alt caz care arată nivelul corupţie este cel al prefectului Ion Gonţea. Acesta este judecat într-un dosar în care este acuzat de fals intelectual şi uz de fals, iar mai nou numele său este implicat în dosarul luării de mită pentru redeschiderea pieţei din Stupini.Directorul DSV Braşov, Dorin Enache, cercetat în acelaşi caz împreună cu directori din Primăria Braşov. Directori de la Direcţia Judeţeană Vamală Braşov acuzaţi şi cercetaţi în dosare de corupţi şi trafic de carburanţi.

2. RISIPA. Banii publici sunt cheltuiţi fără discernământ pe investiţii care au rolul de agent electoral. Risipa banilor din bugetul local şi nu numai a atins cote inimaginabile la Braşov. S-au făcut împrumuturi de la bănci – aproximativ 15 milioane de euro - pentru achiziţionarea de autobuze în condiţiile în care se puteau accesa bani de la Uniunea Europeană. Se împrumută 12 milioane de euro pentru reabilitarea reţelei de distribuţie a agentului termic, cu toate că Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie fonduri nerambursabile pentru un asemenea proiect. Nu mai puţin de 10 milioane de euro au fost risipite pentru resistematizarea intersecţiilor din oraş, în condiţiile în care s-au făcut patru lucrări de anvergură în fiecare intersecţie în loc de una singură, cum ar fi fost normal. Patinoarul supraevaluat de la 3 la 11 milioane de euro, florile care se schimbă de câte trei ori pe an în sensurile giratorii, bordurile înlocuite an de an şi multe altele ne arată că deşi în aparenţă Braşovul suferă schimbări în bine, cu banii cheltuiţi se puteau face cel puţin de două ori mai multe lucruri pentru comunitate.

3. INEFICIENŢA. Zeci, dacă nu chiar sute de milioane de euro, au fost îngropate în lucrări care nu au creat plus valoare. La Braşov nicio investiţie care să aducă bani înapoi la buget nu a fost pusă pe picioare în opt ani de mandat. An de an cheltuielile pentru întreţinerea oraşului cresc, administraţia se bazează doar pe taxele şi impozitele locale, fapt ce duce în mod firesc la creşterea dărilor, a presiunii pe cetăţeni şi mediul de afaceri local. Banii se duc pe asfalt, flori şi borduri în timp ce nicio mare companie nu găseşte motive de a investi în BraşovCET Braşov este în faliment, Regia de transport funcţionează pe pierdere, în pieţele oraşului lucrurile au scăpat de sub control – înţelegerile de tip cartel, producători puţini – afacerea ridicărilor de maşini care a adus prejudicii însemnate bugetului RAT.

4. DISPREŢUL FAŢĂ DE CETĂŢENI. În aproape opt ani de mandat primarul George Scripcaru s-a îndepărtat în mod constant de cetăţenii Braşovului. Plecând de la faptul că braşoveanul de rând nu mai are acces la o banală audienţă la primar, trecând prin simulacrul dezbaterii bugetului unde sunt chemaţi doar cei care nu au nimic de obiectat şi terminând cu lipsa consultărilor publice pe proiecte de importanţă, comunitatea braşoveană care contribuie cu taxe şi impozite, este văzută doar ca o sursă de venit la bugetul local.

Legea administraţiei publice locale arată foarte clar că forul deliberativ, adică Consiliul Local, dezbate, amendează şi aprobă proiectele de hotărâri. Ori în Consiliul Local Braşov rolul acestei instituţii a fost deturnat şi transformat în maşinăria de vot a primarului. Opiniile, propunerile sau iniţiativele consilierilor locali sunt ignorate fără argumente. Niciun proiect de hotărâre nu este dezbătut cu adevărat, iar consilierii locali care reprezintă în fapt opţiunile politice ale brașovenilor, sunt trataţi, indiferent din partidul din care fac parte, ca nişte marionete. După principiul cine nu e cu noi, nu contează, primarul George Scripcaru consideră că are un drept feudal asupra Braşovului şi a braşovenilor.

5. SISTEMUL CLIENTELAR. Este cel puţin ciudat faptul că în Braşov o singură firmă este abonată la toate marile lucrări pe bani publici. Asfaltarea, deszăpezirea, salubrizarea, întreţinerea drumurilor, realizarea tronsoanelor I şi II de ocolitoare, modernizarea şi administrarea domeniului schiabil din Poiana Braşov, toate sunt efectuate de o singură societate – Vectra.

Patinoarul supraevaluat a fost construit de firma unui consilier local PDL din Turda. Cartierele rezidenţiale de lux din Municipiul Braşov – construite pe terenurile Primăriei – au fost ridicate de „investitori” apropiaţi PDL. Publicitatea stradală a fost oferită unei societăţi conduse de apropiaţi ai primarului Scripcaru. Toaletele publice, transformate în cluburi şi cafenele, au fost oferite fără licitaţie oamenilor care sponsorizează PDL.

În mod evident, George Scripcaru a pus la punct şi a perfectat un sistem clientelar, bazat pe banii publici, a cărui funcţionare asigură atât finanţarea PDL Braşov cât şi a lui Scripcaru personal.

Lansez acest apel către braşovenii care nu doresc să vadă dincolo de spoiala cu iz electoral şi pe bani publici. Cred că trebuie să ne uităm şi la ce stă în spatele aşa-ziselor realizări ale primarului, la esenţa administraţiei publice locale ce a fost parazitată de interesele personale şi de grup. Este momentul să abandonăm principiul „A furat, dar a şi făcut…”şi să avem pretenţii mai mari de la cei în mâinile cărora ne încredinţăm destinul. Să nu mai permitem unei persoane, indiferent cum se numeşte şi de unde vine, să dispună discreţionar de banii publici. Este timpul să dovedim mai mult respect pentru noi, pentru bunurile comunităţii, pentru oraşul pentru care au trudit din greu părinţii şi bunicii noştri. Şi nu putem face toate acestea decât dacă ne implicăm, dacă luăm atitudine, dacă participăm la dezbateri şi dacă le cerem să ne consulte atunci când se trezesc luând decizii pentru noi şi copiii noştri.

0 comentarii: