Isterie politico - mediatică

De câteva zile mă uit la televizor la Antena 3, Realitatea, ProTV şi Antena 1, la ultimele două la ştirile de la ora 19.00. Evident că urmăresc agitaţia, vânzoleala, negocierile şi declaraţiile liderilor politici care trec prin faţa camerelor de filmat cu nişte zâmbete pe faţă de parcă i-ar strânge pantofii. Silabisesc cu greu câteva cuvinte după care intră grăbiţi în biroul de negocieri. Presa stă cu orele în faţa uşilor capitonate, doar doar reuşeşte să smulgă vreo informaţie, alta decât cea oficială oferită în limbaj de lemn de politicienii care ies de la discuţii.

Tot felul de analişti, unii obosiţi şi plictisiţi, alţii scoşi de la naftalină îşi dau cu părerea despre ministere, primul ministru şi programul de guvernare. Unii dintre comentatori sunt extaziaţi, alţii sunt excitaţi, ba chiar erau unii printre ei care mai aveau puţin şi cădeau într-un extaz mistic. Se analizează cu foarte mare atenţie şi din toate perspectivele fiecare gest, surâs, ridicat din sprânceană şi privire. Se fac supoziţii şi scenarii. Unele apocaliptice, altele ceva mai ancorate în realitate.

„Dragă Stolo” ne spunea cu câteva zile în urmă că nu dă declaraţii pentru este ocupat şi s-a apucat de treabă. Aflăm apoi că s-a retras din fruntea guvernului – care nici măcar nu era constituit – pentru a lăsa locul unuia mai tânăr. A fost nominalizat junele Boc. O altă zi plină de acelaşi suspans mediatic în faţa căruia au pălit şi crimele de la ora cinci, şi criza mondială, şi războiul dintre Madga şi Tolea Ciumac. Aflăm şi oficial cine este noul premier.

O ştire din îndepărtatul Irak rupe tensiunea în care se află telespectatorul român. Un ziarist irakian a aruncat cu pantofii în celebrul George W. Bush. Dar ştirea nu rezistă prea mult în box office pentru că jurnaliştii de planton în faţa biroului preşedintelului senatului descoperă o hârtie compromiţătoare pe care premierul Boc o avea în mână. Bileţelul e fotografiat, postat pe ecranul televizorului, după care se declanşează avalanşa interpretărilor. Catrenele lui Nostradamus par a fi simple ghicitori pe lângă amploarea care este dată peticului de hârtie din mâna lui Boc pe care era scris, destul de caligrafic, Transporturi, Interne, Finanţe, Agriculturii. Ce a vrut să spună Boc? A transmis un mesaj poporului? Intenţionat a arătat hârtia! Nici măcar faptul că Gigi Becali şi-a cerut iertare în public tuturor celor cu care s-a spurcat sau dorinţa acestuia de a-l readuce pe Lăcătuş în locul lui Dorinel Munteanu, nu a putut să abată atenţia opiniei publice de la bileţelul lui Boc.

Nebunia şi isteria politico-mediatică va ajunge la cote maxime în cele câteva zile care au mai rămas până să aflăm care este componenţa guvernului. Dar să nu credeţi că se va termina totul. Nicidecum! Toată lumea va avea material de tocat cel puţin până în luna februarie a anului viitor când...vom vedea ce se mai întâmplă!