Recent Posts

joi, 29 ianuarie 2009

Reforme şi reformatori

De aproape 20 de ani aud, din patru în patru ani, că miniştrii care se instalează confortabil la Guvern au planuri mari şi propun reforme. Reforme în sănătate, reforme fiscale, reforme în învăţământ, în administraţie...Dacă ar trebui să ne luăm după intenţiile şi declaraţiile lor, ţara asta se reformează din patru în patru ani.

Nu pot spune că oamenii nu au intenţii. Dar nu le prea iese, moiv pentru care fac şi ei câte ceva să nu spună poporul că au fost plantaţi acolo de decor. Spre exemplu Ministerul Educaţiei. Fiecare ministru ne promite în campanie reformă, dar când ajunge să deţină pâine şi cuţitul nu e este în stare decât să schimbe forma de susţinere a examenului de bacalaureat. Acum s-a trezit şi Ecaterina Andronescu să modifice – pentru a nu ştiu câta oară – examenul. Pe lângă copii care de la an la an nu ştiu la ce să se aştepte, îi înnebuneşte şi pe profesori şi pe părinţi. După patru ani de stat în opoziţie asta este cea mai tare idee a doamnei ministru de reforma sistemul.

Sincer...mă aşteptam să înceapă cu descentralizarea şi liberalizarea învăţământului primar şi gimnazial. Spre exemplu, acordarea de facilităţi celor care investesc în şcoli şi licee private. După părerea mea în felul acesta sistemul de stat se poate restrânge, iar cu banii de care dispune ministerul se pot dota corespunzător şcolile şi se pot acorda salarii decente şi dascălilor. Evident că rezultatele nu vor apărea mâine şi nici anul viitor. Dar în câţiva ani se pot simţi.

Aceeaşi formulă poate fi aplicată în sistemul de sănătate. În Braşov avem Spital Judeţean care are secţii în tot oraşul. În actuala formulă, administrarea clădirilor este în grija Consiliului Judeţean, iar de plata personalului şi de achiziţia de aparatură se ocupă Ministerul. Se vede cu ochiul liber că în afară de Spitalul Judeţean pe care îl ştie toată lumea, celelalte secţii nu văd nici un ban de la CJ şi minister. Doar în situaţii extreme se mai fac unele peticeli.

Şi revin cu aceeaşi idee obsesivă prin care cred că dacă s-ar acorda facilităţi celor care investesc în clini specializate private (Cardiologie, Pediatrie, Oncologie, Neurologie), cele aflate în administrarea statului se pot restrânge, iar resursele bugetare pot fi folosite mult mai eficient în sectorul public de sănătate.

Şi exemplele de „reforme” propuse de guvernanţi ar putea continua. Dacă ar venit vreunul să spună propună aşa ceva mi-aş fi scos pălăria şi i-aş fi dedicat ode pe blog, dar aşa...nu pot decât să privesc şi spun: „Altă tură de demagogi!”

3 comentarii:

Flavius spunea...

Servus!
Ei Razvan... sugestiile tale sunt de bun simţ, logice... Insa cum sa renunte vreun ministru la feudele din subordonare? Sa accepte privatizari in sitemul public? Sa accepte parteneriate public-privat? Sa fim seriosi, Razvan! Teoretic, da! Practic nu vor recunoaste niciodata ca managementul privat este mai performant şi mai interesat de cîştig (normal, doar e pe... banii lui, ai privatului!) şi de tehnologiile de ultima oră... Aşa că, dimpotrivă, toţi ştabii ăştia de la stat se vor purta ca nişte şefi de CAP şi se vor stradui din toată puterea să lovească pe sub centură orice iniţiativă privată care ar aduce valoare, ar aduce impozite, ar aduce locuri de muncă...
Asta e...
Cele bune!

razvan popa spunea...

Din păcate este perfect adevărat ceea ce spui, dar mai devreme sau mai târziu tot acolo se va ajunge.
Sistemul va intra în colaps şi vor trebui găsite soluţii...

Dan Gheorghe spunea...

raforme? cai verzi pe pereti. doar glume proaste. cel mai bun exemplu e asa-zisa reforma din educatie...