Recent Posts

miercuri, 16 decembrie 2009

Zăpada a paralizat minţile autorităţilor

Am să reproduc în cele ce urmează dialogul dintre realizatorul unei emisiuni de radio la Europa FM şi un funcţionar, plătit din banii noştrii. Realizatorul emisiuinii a sunat în direct la Comandamentul Central de Iarnă, la un număr pus la dispoziţie de autorităţi, pentru ca cetăţenii să se informeze ce drumuri sunt blocate şi ce rute pot folosi. Trecem peste faptul că mai bine de o oră şi jumătate linia a fost în permanenţă ocupată şi în cele din urmă o voce de bărbat răspunde cu un „Alo!” răstit.

- Bună ziua, de la Europa FM vă deranjez...

- Alo....

- Mă auziţi? De la Europa FM sunt! Vreau să...

- Alo...Alo...

- Vreau să ştiu, pentru ascultătorii noştrii ce drumuri sunt înzăpezite şi care...

- Nu vă aud...se tot întrerupe...mai sunaţi odată

Şi omul îi închide telefonul. Grăbit ca nu cumva linia să se ocupe din nou, realizatorul de la radio formează din nou numărul.

- Alo! Da vă rog! Spuneţi!, răspunde aceeaşi voce masculină.

- Acum mă auziţi?, întreabă precaut omul de la radio.

- Da vă aud!

- Aş dori să îmi spuneţi, pentru ascultătorii Europa FM care sunt drumurile blocate, înzăpezite şi ce rute ocolitoare recomandaţi.

- Adică vreţi să vă dau un inteviu? Întreabă funcţionarul.

- Mă rog, putem spune şi aşa...sunteţi în direct la Europa FM şi ...

- Aaaa! Sunt în direct...

- Da! Şi ascultătorii noştrii ar dori să stie care sunt drumurile naţionale blocate de zăpadă...

- Deci eu acum vorbesc cu ascultătorii?

- Nu. Vorbiţi cu realizatorul emisiunii...

- Am înţeles...Bine...La revedere!

Şi închide telefonul fără nici o ezitare. Băiatul de la radio rămâne câteva momente fără replică. Îşi revine repede însă, mormăie ceva despre respectul autorităţilor, face nişte referiri la ministrul transporturilor Radu Berceanu, în a cărui subordine se află Comandamentul Central de Iarnă, şi bagă o melodie după care au urmat ştirile. La buletinul de ştiri, cap de listă, ministrul Berceanu care le recomanda cu sinceritate drumarilor ca pe cei înzăpeziţi care nu au rovinietă să-i lase să crape în frig şi viscol.

joi, 10 decembrie 2009

Vox populi

S-a încheiat un proces electoral. A fost o campanie electorală cum nu s-a mai văzut în România. Dincolo patimi şi de chestiuni subiective, din punctul meu de vedere a fost o campanie electorală interesantă. Şi spun asta pentru că, nu de puţine ori ne uitam peste ocean, în SUA cum candidaţii se bat în filmuleţe, clipuri sau afişe care mai de care mai negative. Ne distram copios când vedeam la ştiri clipuri cu Obama despre care se spunea că este terorist şi era înfăţişat cu turban pe cap şi barbă ca Bin Laden. Şi tot timpul am trăit cu impresiacă noi trebuie să fim mai catolici decât Papa. Adică să nu facem campanie electorală negativă, pentru că nu ne face cinste. Pentru că suntem morali şi vrem să ne umplem de respect adversarul. Iată însă că aceste bariere autoimpuse au fost rupte şi am avut o campanie, cel puţin în turul doi, foarte negativă.
Tentativele PSD de a răspunde cu aceeaşi monedă celor de la PDL nu au fost pe măsură. Nu pentru că ar fi fost mai puţin ingenioase, ci pentru că au venit ca răspuns la un atac. Pe de altă parte, tema negativă folosită de stafful de campanie al lui Traian Băsescu, a fost mult mai puternică decât cea folosită de PSD. Comunismul, materializat prin figura lui Ion Iliescu, Incultura, reprezentată de Vanghelie, Corupţia, personificată prin Năstase. Vampirii care sug sângele poporului s-au materializat prin imaginea lui Sorin Ovidiu Vântu. Şi mai presus de toţi, duşmanul de clasă, răul absolut, cel din cauza căruia poporul suveran şi sărman nu-şi poate plăti facturile – Parlamentul. Sunt teme şi simboluri bine alese, cu mesaj direct şi ţintit.
De partea cealaltă există Băsescu, violent, şpriţar, instabil şi conflictual. Îl aveam pe Mircea Băsescu, presupus traficant de arme, pe Elena Băsescu fiica preşedintelui, o incultă promovată europarlamentar. Mai sunt Videanu cu bordurile lui, Berceanu şi Regii asfaltului, Elena Udrea şi Dorin Cocoş, Monica Iacob Ridzi şi alţii. Simboluri la fel de puternice ale unei clase politice putrede şi corupte, dar nefructificate cu succes de PSD.
În jurnalism se spune că o ştire pozitivă nu este ştire. Am văzut acum că o campanie electorală pozitivă, nu este o campanie electorală. Degeaba a încercat Mircea Geoană să-şi fluture pe toate canalele proiectele şi soluţiile de ieşire din criză. Nu au valorat nimic în comparaţie cu Băsescu, candidatul – preşedinte, care a alimentat în permanenţă ura poporului faţă de clasa politică, reprezentată prin Parlament. Nu are nici cea mai mică relevanţă faptul că proiectul lui Băsescu de a rade peste 100 de parlamentari nu va face ca românilor să le meargă mai bine. Nu va face ca de anul viitor şomerii să-şi găsească de lucru şi să îşi poată plăti facturile restante.
„Să moară şi capra vecinului”, este o vorbă din popor. Şi poporul a spus: „Dacă nouă nu ne merge bine, nici lor să nu le mearga bine! Dacă noi suntem şomeri, să rămână şi ei pe drumuri!”. Şi a ales!

marți, 8 decembrie 2009

Autoexilaţii au decis viitorul României

Mircea Geoană a câştigat alegerile în România. Din păcate diferenţa au făcut-o voturile românilor care trăiesc peste graniţă. De data aceasta diaspora a fost cea care a stabilit cine este noul preşedinte al ţării. Diaspora care a plecat din această ţară, nu de prea mult bine. Românii din străinătate trăiesc, muncesc şi sunt beneficiarii direcţi a unor decizii pe care le iau alte regimuri decât cele de pe teritoriul României. Unii dintre ei trăiesc în societăţi conduse de un monarh, alţii în republici parlamentare bicamerale, iar alţii în republici prezidenţiale. Nu este corect ca românul din Canada, SUA, Italia sau Spania să dicteze cine este preşedinte la mine în ţara. În condiţiile în care emigrantul – cel care se expatriază de bună voie – din SUA sau Canada, căpşunarul din Spania sau salahorul de pe şantierul din Italia nu mai au nici o legătură directă şi permanentă cu România. Cu ce îi va fi mai bine lui dacă la putere se află Băsescu sau Geoană. Ce treabă are el dacă noi aici avem un parlament bicameral sau unicameral. Cu ce îl afectează pe el dacă avem cotă unică sau impozit progresiv. El trăieşte în altă parte şi se supune altor legi şi altor regimuri politice. Din punctul meu de vedere este incorect ca aceştia să-şi exprime opţiuni politice la mine în ţară. Este ca şi cum eu aş avea drept de vot în România atunci când sunt alegeri parlamentare în Spania. Pe considerentul că toţi suntem cetăţeni europeni şi ne afectează deciziile care se iau în Spania.
La un moment dat am avut o discuţie cu http://eftimie.net care era foarte revoltat că cetăţeni precum Remus Cernea, Ninel Potîrcă şi alţii, au dreptul să candideze la alegerile prezidenţiale. Principalul lui argument era cel financiar şi anume sumele de la bugetul de stat care se cheltuie cu aceşti candidaţi cotaţi din start fără nici o şansă, nici măcar de a intra în turul doi. Nu am fost de acrd cu el pentru nu sunt pentru îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale chiar şi cu costuri mari. În schimb sunt pentru ca cei stabiliţi într-o altă ţară să nu aibă dreptul de a alege pentru România pentru motivele expuse mai sus precum şi multe altele. Şi aici vorbim şi de considerentele financiare – costurile cu organizarea alegerilor în diaspora – dar şi de consecinţe pe termen lung asupra locuitorilor acestei ţări. În România au rămas cei care din diferite motive nu au plecat peste graniţă. Cei care nu s-au autoexilat fie că nu au putut, fie că nu au vrut. Este dreptul lor exclusiv de a alege regimul politic, forma de guvernare şi persoana care să-i reprezinte în calitate de şef al statului.