La spălătoria auto

Ieri am ajuns la capătul răbdării şi am decis că este timpul, după mai multe săptămâni de tergiversări, să-mi duc maşina la spălătorie. Era şi timpul pentru că nu prea mai semăna a autovehicol. Era mai degrabă o cocină pe patru roţi care trebuie alimentată de fiecare dată când se aprinde un bec roşu. Recunosc că am avut astfel de intenţii mârşave şi la sfârşitul săptămânii, dar când am văzut cozile de pe la spălătorii, am renunţat şi, aşa cum îmi este obiceiul, am amânat pentru o dată ulterioară.

După cum spuneam, ieri la spălătorie nu era nimeni. Am parcat maşina în locul de spălat, am plătit 23 de lei, mi-am aprins o ţigară şi urmăream cum jetul de apă dă jos cei 2 cm de noroi de pe caroserie. La un moment dat în incinta spălătoriei îşi face apariţia un tip de vreo 40 de ani. Nu foarte înalt, creţ şi cu mustaţă, se uită cu superioritate şi puţină scârbă la amărâţii care muncesc pe un salariu de nimic să cureţe maşini. Face câţiva paşi şi nimereşe cu pantofii de vinilim – imitaţie de piele de şarpe – într-o băltoacă. Trage o înjurătură, îşi ţine cu mîna ochelarii de soare, plasaţi în creştetul capului şi sare peste următoarea baltă. Se opreşte la unul dintre angajaţi, vorbeşte ceva cu el, gesticulează mult şi se uită cu lehamite la interlocutor. Iese din spălătorie şi după câteva momente revine la bordul unui Nissan X – Trial la fel de jegos ca şi Renault – ul meu. Se de jos din maşină, afişând aceeaşi mină importantă, şi îi spune băiatului că vrea să o cureţe şi în interior şi în exterior.
- Dar ăsta este gip!, spune băiatul de la spălătorie.
- Fugi măi de aici..., se apără importantul
- E gip domnule! Ce ...nu este 4X4?
- Păi este, dar doar atât. Are tot atâta tablă cât aia de acolo, şi arată cu sictir către maşina mea.
- Dacă eu vă spun că e gip...atunci e gip, insistă băiatul de la spălătorie.
- Jeep e firmă americană. Ăsta e Nissan şi e firmă japoneză, face celălalt pe interesantul.
- Haide domnule, e gip şi gata...acum nu o să ne tocmim pentru câţiva lei, încearcă băiatul de la spălătorie să pună capăt dialogului imbecil.
Înfumuratul, îşi scoate de pe cap ochelarii de soare, se bălăngăne pe picioare îşi apinde o ţigară subţire şi îi spune băiatului:
- Nu ne tocmim pentru câţiva lei, dar nici să luaţi pielea de pe mine că v-am pupat şi am plecat! Hai spune cât face?
Tânărul consultă lista de preţuri, care de altfel era afişată la intrarea în spălătorie şi îi comunică:
- 19 lei interior, 17 lei exterior, 36 de lei în total.
Infatuatul îşi pune ochelarii de soare pe nas, se suie în maşină fără să spună un cuvânt şi coboară geamul:
- V-am pupat băieţi! Şi demarează în trombă ieşind din spălătorie.
Băiatul de la spălătorie trage un scuipat în urma Nissan – ului şi bombăne:
- ...rahat idiot. Are bani să-şi cumpere gip de 20.000 de euro, dar se tocmeşte ca la piaţă la spălătorie...nu avea bani...Vine omul cu Dacia şi nu întreabă cât costă...şi ăsta cu gipul....tot ăştia care au sunt mai zgârciţi....da’ spalăţi-o singur fraiere...
Mai trage un scuipat, face stânga împrejur şi pleacă.