Încerc o revenire în blogosferă. Însă stau în fața
calculatorului și încă mă gândesc cum trebuie să procedez. Care ar fi cea mai
bună abordare? Să fac o introducere? Sau să scriu un text, pur și simplu, și să
îl postez așa cum făceam cu ani în urmă? Îmi pare tare complicat. Și parcă nu
se leagă. Nici cuvinte, nici idei....Mă uit cu invidie la blogării care scriu
cu aceeași însuflețire ca la început, dar mă apucă tristețea când văd în blogrol
nume ale celor care azi nu mai sunt printre noi. Dar care la vremea lor au
scris mult, bine și cu plăcere. Foști colegi de breaslă de care îmi voi aduce
aminte întotdeauna cu plăcere.
Și iată că în loc să reîncep într-o notă mai optimistă,
îmi transpun în cuvinte frustrările legate de faptul că lipsa exercițiului
scrisului îmi dă bătăi de cap. Odată cineva mi-a dat un sfat pentru a deveni un
blogger bun. Cică trebuie să scrii în mod constant. Nu contează cât de mult și
cât de bine, ci doar să postezi în mod regulat. Poate fi o formulă a
succesului, însă niciodată nu am căutat succesul de pe urma postărilor pe
blog. Doar plăcerea de a împărtăși altora din cele trăite de mine și uneori
unele sentimente, opinii sau păreri. Mai pătimașe sau nu, subiective cu
siguranță, dar întotdeauna asumate și argumentate.
Sigur, dacă ne uităm la social media din zilele noastre
se poate spune că blogul este o chestiune învechită. Vremea lui de glorie a
trecut. Eu nu cred asta. Așa cum nu cred că ziarele clasice, tipărite, vor
dispărea. Așa cum radioul nu a dispărut după apariția televiziunii, iar
televiziunile nu au dat faliment după apariția internetului. Așa cum cartea
tipărită nu a fost aruncată la coș după apariția ebook –ului ecologic și
prietenos cu mediul.
De la ultima mea apariție și până acum a trecut ceva
vreme. S-au petrecut evenimente bune și rele, profesionale și personale. Unele pot
fi scrise, altele nu merită. Încă mă gândesc dacă are rost să scriu ceva dint-o
perioadă pe care nu știu unde să o încadrez: la reușite sau la eșecuri. De discutat
ar fi multe, cu nuanțe și tușe, care poate ar lămuri unele aspecte, însă toate
trebuie să-și aștepte vremea lor... Eu am și timp și răbdare...alții nu mai au!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu