Recent Posts

joi, 10 septembrie 2009

E politic să schimbi un om imoral?

Zilele trecute am criticat activitatea inspectorului şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov. Spuneam că prestaţia domniei sale în fruntea inspectoratului nu a adus nimic bun. Din contră, a produs, prin deciziile luate, disfuncţionalităţi majore. Comasările de şcoli şi licee au fost făcute în pripă, elevii merg la şcoală în schimburi. Nu au bază materială. Copii de la grădiniţele desfiinţate de la parterul blocurilor nu au paturi. Trebuie să vină şi ei în schimburi. Presiuni politice din partea PDL asupra directorilor de şcoli din judeţ. Şi lista poate continua.
Ideea este că după ieşirea mea publică faţă de aceste chestiuni, inspectorul general a ţinut să poarte o convorbire telefonică cu subsemnatul. A început să-mi peroreze despre calităţile domniei sale în domeniu şi despre faptul că el a ţinut în funcţie inclusiv membrii PNL şi PSD pentru că i s-au părut oameni competenţi. După care a ţinut să-mi precizeze tangenţial că este specializat în istorie – filozofie, iar ceea ce face cu comasările este un lucru foarte bun şi economic. Mi-a explicat cât de bine se înţelege domnia sa cu mai marii partidului şi mi-a atras atenţia că şi el poate să critice foarte aspru ministrul educaţiei pentru că are foarte multe motive. (Chiar îl rog pentru că atunci nu mai este nevoie să cerem noi demiterea sa. Se va produce automat, este lesne de înţeles de ce).
Până aici nimic senzaţional. Omul îşi apăra punctul de vedere şi scaunul. I-am explicat că nimeni nu are nimic personal cu domnia sa. Este vorba despre o decizie politică pentru că din punctul nostru de vedere învăţământul braşovean înregistrează un regres. Punct. Cu asta s-a încheiat dialogul telefonic.
Ce m-a mirat însă şi m-a făcut să am serioase îndoieli asupra calităţii morale a domnului inspector a fost faptul că în aceeaşi zi a apărut la o emisune la RTT, la nimeni altul decât Mihai Berariu. Berariu este deţinătorul blogului „Jurnalului unui neadaptat”, (http://mihaiberariu.blogspot.com/) cel care cu o lună în urmă ne anunţa într-o scrisoare de adio că pleacă din presă acum când încă mai ţine capul sus şi îl mai salută lumea pe stradă. „plec.vă pupă tata” îşi intitula Mişu epistola în care înfiera neprofesionalismul din presă, pupincurismul şi într-un mod subtil şi elegant îi înţepa pe politicienii care fac totul pentru a-şi subordona presa. Mă rog, în final era ceva mai nunaţat şi ne explică faptul că doar peste câteva luni va pleca.
Dar să revenim la inspectorul general. În emisiunea lui Berariu, cetăţeanul începe să reproducă cu lux de amănunte cele discutate la telefon. A prezentat lucrurile dintr-un unghi propriu, din care reieşia că eu i-am explicat că a trebuit să fac lucrul acesta pentru că aşa era politic. Şi se mai şi lăuda bărbăteşte că dacă mai continui mă va invita la o confruntare televizată. (Aştept cu interes invitaţia!)
Asta în timp ce Mişu, cu un picior afară din studio, gata de plecare, îi ţinea isonul, îi cânta în strună, sublinia şi uneori chiar explica pe înţelesul tuturor ce nemernic infantil am fost.
Nu mă deranjează. Îi înţeleg perfect pe amândoi. Am vrut doar să relatez acest episod pentru că mi s-a părut distractiv. Şi, repet, mi-am format o părere despre calitatea morală a profesorului de istorie-filozofie. Şi atunci mă întreb din nou cât de politic este să schimbi din funcţie un om imoral.

4 comentarii:

Marius Ola spunea...

Răzvane, cred că se poartă de când lumea politică, schimbări în sesnul unei guvernări. Asta, pentru a concretiza, în general programul unei guvernări. Dar, asta e doar la nivel scriptic. Ceea ce se întâmplă în Românica, este departe de normalitate. Printre cei înlocuiţi sau puşi pe funcţii există o sumedenie de uscături. Toate cele bune:)

Răzvan Popa spunea...

Sunt de acord cu schimbarile de ordin politic, atat vreme cat raspunderea pentru bunul mers al lucrurilor revine celor care au facut schimbarile.

flavius spunea...

servus...
cred, totusi, ca inca lasam prea mult de la noi acolo unde nu e cazul si ca intram cu bocancii si calcam in picioare exact acolo unde ar trebui sa ne gindim macar de doua ori... ;)
toate cele bune!

Răzvan Popa spunea...

Flavius...
Dacă te referi la schimbările în deconcentrate, pot fi de acord cu tine că încă lăsăm prea mult de la noi...Pe de altă parte, cred că este onest să-ţi asumi actul de guvernare la toate nivelurile. Nu să ne prefacem că unii dau concurs, dar de fapt sun susţinuţi politic, iar atunci când dau "cu mucii în fasole" să ne dezicem.
După umila mea părere, un partid care nu are oameni să poată acoperi cel puţin prima linie (mă refer la instituţiile deconcentrate) atunci se poate numi oricum, numai partid politic nu.